10 aprilie 2013

O poveste SF


smiley face


           L-am cunoscut in luna care s-a scurs intre depunerea la tribunal a cererii de divort de intaiul meu sot si moartea tatii. O luna amara, mustind de lacrimi si de buze muscate pana la sange. N-am intentia sa o detaliez aici, am dat insa acest reper temporar pentru ca simteam nevoia sa explic, inca de la inceput, ce departe era de mine in perioada aceea vreo preocupare de a-mi reface viata (ca sa folosesc un termen consacrat) si cat de complet indiferenta imi era, coplesita de tot ce mi se intampla, ce fac, ce vorbesc, ce impresie las lumii din jur si ce urma sa se intample cu viata mea. Ma simteam in razboi declarat cu lumea intreaga in general, cu rasa masculina in special si cu Dumnezeu in oricare dintre cazuri. 

           Atunci l-am cunoscut.
           L-am acceptat in viata mea dupa o judecata sumara, al carei verdict suna cam asa: de ce sa consumi energie straduindu-te sa indepartezi pe cineva care va sfarsi prin a fugi din proprie si personala inititativa, cat de repede il vor tine picioarele, imediat ce va realiza in ce s-a bagat?
           Dar n-a fugit. A stat drept cand i-am declarat ca nu am nevoie de nimeni in lume, asa cum nici lumea nu are nevoie de una cum imi sunt. 
           A ramas aproape si cand ii explicam hohotind ca eu nu sunt eu si ca m-am pierdut atat de adanc incat nici nu ma mai caut. 
           Nu s-a clintit nici cand, zile de-a randul, am pus in scena spectacolul meu patetic de femeie isterica si dezamagita si centrul universului si nici cand am numit reprezentatia: : "Dragostea e pentru prosti". 
            Pe scurt a aratat o incapatanare demna de o cauza mai buna decat eram....Pana cand intr-o buna dimineata, certitudinea a venit brusc si m-a lovit ca o caramida in moalele capului spunandu-mi "ce faci tu aici, femeie nebuna?" Si i-am pus in bratele cheile de la casa si de la suflet si am stiut ca toata viata nu o sa i le mai cer inapoi. 
De atunci a trecut un an si astazi, inspirata de Irealia si povestile ei (ca tare-mi mai sunt dragi!), am hotarat sa imi ridic barbatul in rang si sa ii dau si eu un nume special pentru povestile acestea de pe blog, in care se amesteca vrand nevrand, amestecat fiind in toate gandurile mele de femeie care il iubeste. Si am mai hotarat sa ii spun Mister SF, uitati de ce:
  • pentru ca in primele luni il alintam Smiley Face, dat fiind ca de fiecare data cand ma vedea, fata i se lumina de un zambet atat de larg, ca ar fi putut sa ma cuprinda intreaga, in splendoarea celor 90 de kg si i-ar mai ramane si loc.
  • pentru ca o chiuveta plina cu vase murdare si aspiratorul si carpa de praf nu inseamna instrumente medievale de toruta si nu-l sperie si nu stiu treaba in casa in care sa nu participe alaturi de mine, oricat ar fi de obosit
  • pentru ca isi aminteste ca trebuie sa spalam rufe sau sa-mi cumpar vopsea pe par, exact cand eu uit. 
  • pentru ca e in stare sa manance o luna intreaga omleta si paine cu salam fara sa strambe din nas, numai ca eu sa ma timp sa scriu pe blog pentru cine stie ce concurs de care imi tuna ca sunt pasionata. 
  • pentru ca ii aduce flori si mamei mele, care locuieste pe acelasi palier de bloc (destul de incomod pentru relatia soacra-ginere, cal putin teoretic si cel putin din perspectiva ginerelui)
  •  pentru ca renunta sa mai fumeze ca sa pastreze bani sa imi cumpere mie  flori
  • pentru ca sora lui este cea mai buna prietena a mea
  • pentru ca ma considera o minune si ma trateaza ca atare si e al nabii de bine
  • pentru ca un barbat care te cunoaste distrusa si te iubeste no matter what, desi nu stie sigur, doar intuieste vag cum ai putea fi si prin asta te reda pe tine tie-ti  - e un incapatanat minunat; si daca mai face si tot ceea ce am enumerat mai sus se dovedeste un demn personaj de poveste, una complet stiintifico-fantastica
  • Deci Mr SF ramane! Multumesc Irealia de idee!



14 comentarii:

  1. Nu e sefeu, e o poveste frumoasa, foarte frumoasa, cu accentele ei dramatice, dar e cu noroc, cu mult noroc si dragoste, dupa cum se vede. Eu sper sa ramana dragostea cat de mult se poate, ca da sens si ajuta sa traiesti frumos. :)

    RăspundeţiȘtergere
  2. Nici nu stii cat de adanc in suflet imi intra cuvintele tale. La fel de adanc cum simt lucrurile astea si de acolo le scot inainte sa le pun pe hartie. Cred din toata inima ca nu trebuie sa scrii numai pentru concursuri, ci si pentru tine si asta am facut de data asta: am scris pentru mine in primul rand. Multumesc mult de apreciere si de vizita!

    RăspundeţiȘtergere
  3. nu ai pentru ce. ma bucur pentru tine, ca ti-ai revenit extrem de repede, dupa momentele acelea, si acum inteleg ca asteptati si un bebe? sa fiti fericiti si sanatosi, ca viata va fi altfel... cu totul altfel. eu am o fetita de 6 ani si jumatate :)

    RăspundeţiȘtergere
  4. Belel inca il asteptam sa se anunte in viata noastra... Sa iti traiasca fetita si sa iti aduca multe bucurii. Parca citisem ceva de ea pe la tine. Ia sa ma duc eu sa vad ...:)

    RăspundeţiȘtergere
  5. Știu de ce îți place să citești pe la mine! :) Pentru că simțim (aproape - las loc de mici diferențe) identic. Chiar acum am impresia că am scris eu textul de mai sus, iar Mr. SF al tău ar putea fi, de fapt, Macho al meu. Doar că al meu are un frate, nu o soră, știu sigur! :)
    M-ai binedispus de dimineață cu textul tău spumos, mulțumesc! Ăsta da început de nouă zi!

    Off the record (text care nu trebuie publicat, taie la editare după ce-l citești :): Nu știu cât venit îți aduc reclamele multe care îți împodobesc blogul, precis merită să le ții, dar textelor ca cel de mai sus le fac un imens deserviciu. Nu le poți schimba locul? Să apară în footer și mai jos în barele laterale? Zic și eu, că-mi permit acum, ești prea artistă pentru atâta comerț, dar tu știi mai bine care-i direcția pe care o vrei. Cei care vor vrea să descopere textele tale o vor face cu și fără reclame, doar că le va fi mai greu.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu tai nimic din comentariu. In primul rand pentru ca nu stiu cum.:) In al doilea rand...de ce sa tai? Esti primul om care imi face un pic de critica la modul constructiv si eu sa tai?
      Hai sa iti raspund: imi aduc cam 0.5 eur pe luna, dar traiam eu asa cu speranta ca ar putea sa isi inmulteasca puii candva, in secolul urmator. ah, e o discutie lunga tare...si din pacate jobul ma saboteaza, browserul de aici imi macina nervii si mai marunt ca ziua de luni, asa ca nu mai pot intra decat diseara pe blogul tau sa iti raspund la tot ce vreau.
      Uite, fac asa: incerc si varianta ta, ca a mea nu mi-a adus nici bani, cititori nici atat.

      Ștergere
    2. In alta ordine de idei iti multumesc tare, tare mult pentru cuvintele tale, mai mare compliment nu cred ca ai fi putut gasi....se pare ca in continuare ai harta catre sufletelul meu si o folosesti temeinic.

      Ștergere
  6. Trebuie să ai un buton minunat pe care să scrie edit atunci când ești logată pe blog, eu cel puțin așa am. :)
    Cine îți oferă găzduire? Trăiam cu impresia că ești pe blogspot, acum văd că ai moșia ta.
    Hai să-ți spun din puțurile adânci ale logicii mele: Ca să-ți aducă mai mulți bănuți, ai nevoie de trafic. Nu?
    Așa e mult mai bine, am găsit și categoriile, că înainte îmi clipoceau prea multe în ochi! :)
    Cât despre blogul meu, nu pleacă nicăieri, grabă nu-i! Iar cuvintele mele sunt fericite, acolo, în sinceritatea lor, dacă te-au făcut cu-o mulțumire sufletească. Te pupific, ca o pupificatoare ce mă aflu!

    RăspundeţiȘtergere
  7. Nu, butonul ala nu il am. Pot numai sa aprob si sa sterg, Blogger vede in alb si negru, fara gri.
    Sunt pe blogspot, dar cu mosia mea. Cu Wpress sunt in experimente. Despre gazduire invat...dupa o experienta care nu mi-a placut...

    RăspundeţiȘtergere
  8. Wordpress e mai tare! Mult mai tare! După ce-l pricepi, nu te mai gândești la blogspot! :) Asta din experiența personală! :)

    RăspundeţiȘtergere
  9. Subscriu si eu la cele spuse de Irealia. Wordpress ul e mult mai tare, dar asta dupa ce ai experimentat si blogspot, sa poti face diferenta :).
    Am mai poposit pe aici, tot de Irealia indrumata indirect si imi place.
    Adevarat SF de barbat ai daca face toate cate le zici. Sa iti traiasca si sa il stapanesti cu mandrie, merita!

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vavaly, multumesc mult de apreciere si de vizita. Eu te cunosc si de la SuperBlog si de la Irealia, asa ca ma bucur acum sa te primesc acasa la mine.
      Cum copiii nu am inca sa ma umflu de mandrie materna, ma laud si eu cu ispravile unui om care m-a adunat de pe jos cand rataceam pe acolo in patru labe...si astept cu nerabdare luna de luna sa am ocazia sa comentez in cunostinta de cauza toate povestile voatre cu bebestini.

      Ștergere
  10. Frumoasa descriere a barbatului iubit. Ma regasesc oarecum in ea, pentru ca si Mihai al meu a infruntat multe nebunii ale mele pana cand m-a facut sa vad si sa il vad. :))

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea, daca au avut atata de indurat, inseamna ca meritam....sau ca au niste pacate pe undeva de ispasit. :) Sa ni-i tina Dzeu sanatosi si pe noi pe langa ei!

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Search

Se încarcă...

Like me?

Aboneaza-te prin e-mail

Te inscrii si castigi

Sustin:

Ultimele comentarii:

Arhiva articole

Blogroll

O oferta interesanta

O oferta interesanta